Sarulesti

După îndelungi dezbateri şi controverse cauzate de probleme financiare, m-am decis să-mi achiziţionez o barcă şi un motor electric pentru a participa la concursuri. Întotdeauna am considerat că într-o competiţie îmi pot întregi cunoştiinţele vis-a-vis de pescuit.

Iată-mă deci înscris în Bucovina Spinning Club, al cărui preşedinte, bunul meu prieten Sorin Buculei a avut bunăvoinţa să-mi explice câte ceva din experienţa lui competiţională înainte de a mă înscrie în prima etapă de la Săruleşti (pistă despre care ştiam un singur lucru – este Mecca Şalăului din România).


Sarulesti

Porneam cu două mari dezavantaje: nu mai pescuisem niciodată la şalău pe lac – datorită lipsei unor astfel de ape în judeţul Braşov, şi nu cunoşteam efectiv pista.

După un drum de 3 ore iată-ne ajunşi la Săruleşti. Ne acomodăm repede cu atmosfera şi îmi rezerv ceva timp pentru a face cunoştiinţă cu colegii de club şi a vorbi cu câţiva prieteni pe care îi cunoşteam de pe forumurile de specialitate.

Şedinţă? Manşe? Sectoare? Ce sunt astea?…

            La ora 18 începe şedinţa tehnică, se anunţă numele concurenţilor şi se distribuie numerele de concurs pentru noul an competiţional. Totodată aflu aşezarea sectoarelor şi grupa din care fac parte. Bineînţeles mă simţeam puţin pierdut, toată lumea vorbea despre zone şi năluci în timp ce eu analizam harta încercând să caut structuri sau locaţii de interes. Decid că hârtia nu mă ajută prea mult şi îmi fac rapid un plan de bătaie. Pentru un începător fără sonar şansele se limitează la două tactici … urmărirea deplasării concurenţilor în urma fluierului de start şi tatonarea malurilor cu jigul plus îndepartarea de ele pentru a găsi pragurile.

Frigggggg !!!!

           Prima noapte înainte de concurs ne dovedeşte că vremea nu este prea blândă cu noi la începutul lunii aprilie şi temperaturile nocturne coboară mercurul din termometre sub 0 grade. Fiecare se încălzeşte cum poate, unii adună pături multi-strat în cort, în timp ce alţii ambalează constant motoarele la maşini spre nemulţumirea celor cu somnul uşor. Ascuns sub pături visez la corturile crapiştilor englezi amplasate direct pe zăpadă în mijlocul iernii.  Dimineaţa vine rapid şi ne trezim în întuneric la ora   5.30 ,numai cafeaua şi gândul la drilurile cu şalăi ne fac să uităm de frig.

 All Aboard – Direcţia sectorul 1 – Botezul = Gherlă

 Şi iată că vine momentul startului.  După fluier rămân bineînţeles în urmă pentru a urmări spectacolul. Oamenii din grupa mea se separă în două grupuri şi pornesc în direcţii diferite. Decid să urmăresc unul din grupuri dar bineînţeles că aflându-mă în postura de urmăritor ajung ultimul pe structură şi sunt oarecum marginalizat faţă de restul grupului.
Sarulesti

Tatonez rapid malul cu jiguri de diferite gramaje şi mă opresc  la o plajă de la 3 la 9 gr pe două praguri între 1 şi 2 metri respectiv 2 si 3.5 metri urmând să schimb încet gumele şi culorile.

După câteva atacuri nefinalizate aduc în barcă un biban de Săruleşti trăind în paralel dezamăgirea cruntă a unui peşte nepunctabil şi bucuria unui biban cât trusa de gume de aproximativ 1 kg. Fac rapid două poze (deh ca începător în competiţie îţi permiţi luxul de a pierde timpul pentru astfel de momente) şi îl eliberez.
Sarulesti

Nu mă pot abţine în a observa că stupefacţia celor din jur în momentul drilului se transformă în bucurie la eliberarea peştelui şi realizez că sunt la concurs.

Urmează două ore în care am parte de tăieturi şi observ că pe zona activează cumătra ştiucă însă mă abiţionez în a rămâne mai ales că cei din stânga mea continuau totuşi să prindă din când în când câte un şalău. Şi iată cum inimaginabilul se produce, termin manşa fără peşte punctabil pe Săruleşti iar prima gherlă o privesc ca pe un botez. O analogie cu o primă restanţă la facultate, fără de care se zice că nu eşti student….
Sarulesti

To be continued …